Ingeri cu colti….

Ingerii goi pe strada invata
Mersul melcului prin iarba
Ploaia cand spala urmele de rani
Si nu e cautarea toata in maini
Si buze, pe sani, pe coaste
Sub cearceafuri tremurand de tine.



Iti cersesti dragostea pe- o haina
Manjita de amprente imbibate cu spirt
Mila ochilor ce iti plang jalea in diminetile
Ce ti le tragi intr-o bricheta si-un cotor
Ce ti l-ai vrea hartie … scrisul nu se fabrica cu plastic
In capul pieptului nu simti ci tragi
Orb, lumini nevazute, mori in tine cat un ritm
Iti bat in tample femeile ce nu le-ai avut
Iti rupi in tine tarfele ce te invelesc in fum
Parca-i coala… ce te face tarfa sa invarti in univers
Muta-ti capul spre fereastra cat respiri
Si cand te lasa intre alb, si ochi si zgomote de tabla ruginita
In gat cand iti ramane tot ce ai scris gandit
Ca o simpla tarfa lumea poate sa acopere -
Parfum te aluneca in ce stii
Si ce nu stii te ascunde si bolnav ziua te dezvaluie.
Varcolaci – monstrii cu jumatate de norma
Plangaciosi ce-si iau licoarea sa absoarba luna
Altfel se scurg printre oameni. Acoperiti de sine.