Marti… orele 16:00. Ma suna disperata si imi spune ca la Chisinau au murit oameni. Incerc sa imi adun gandurile, sa le pun cap la cap si sa trag o linie. Era evident. Trebuia sa izbucneasca la un mment dat, caci devenea insuportabil regimul. Intr-un fel cum l-am simtit si noi. Vroiam sa vorbim, dar ne legau cu calus invizibil la gura.
“A fost prea evident, chiar asa pe fata, au exagerat si organizatiile comuniste”… tot relata un politician la un post tv de stiri cunoscut.
Evident? Exagerat? Asta ma face sa nu uit ca va acoperiti unul pe celalalt, communist pe communist cu politica voastra de acaparare fortata. Cand ajungi sa spui ca au exagerat e ca si cum pana acum i-ai acceptat voit. Sa va fie rusine domnilor… vorbiti cand ar trebui sa taceti si va maimutariti cand trebuie sa fiti atenti in jur. Cu toata libertatea ei, lumea e creeata pentru oameni ce ne joaca precum marionette. As dori sa le aflu macar o satisfactie ce o obtin conducand. Bani? La un moment dat te saturi.
Va credeti Dumnezeu prea des si asta rupe randurile… unui trai moral. Autodistrugere in masa, iar unii se gandesc la ecologie.
Rusine domnilor! Mor suflete nevinovate, tineri precum noi, politisti ce iarasi nu au pic de vina. Numai in momentul in care pierdeti o ruda reactionati impotriva despotismului? Imaginati-va ca e un frate! Ca e un om, o fiinta fara de vina ce moare pentru simplul motiv ca s-a saturat sa fie captive intr-o societate jalnica ce-i pune sarma ghimpata la granite.
CER LIBERTATE!!! Sunteti cu mine?
marți, 7 aprilie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)