Lasa clapa sa se-nchida
Negrul prins in sita
Ca un puf cu ochii unui abandonat
In propria piele
Impinge spre
Ce naiba vrei?
Parbrize sparte
Sunt in labirint de fier
Si eu conduc pe spate
In spate furnici pe roti
Si roate, prapaditilor
Va roadeti ca pe oase
Apoi ma-ntrebati pe mine de ce
Doare.
Sunt sub clapa si voi afara
Glorificati soarele, CAT il mai vedeti
In loc de plaje; romantism tarziu.
Negrul prin sila
Ma satur de oameni
Oamenii se satura de negru
Pe mine sta o furnica
Si roade. Un fulg.
Daca natura intreaga s-ar impotrivi
Unei linisti din bucatica lor
De fericire
Ce nedrept smulsa a fost
Din sanul partii de mijloc.
Daca soaptele ti-ar fi amanare
Spre mai tarziu de-o clipa
Rasturnarea organelor chircite
Ar fi supuse unui gust
De metal –
Alte sfere adunate intr-o bara
Scrijelita pe o rigla –
Ca sa pot dormi cu lumina aprinsa
Am inceput sa-mi provoc teama
De intuneric.
Golul meu cu golul lampii
De gaz
Suprim lucruri in stari clare
De izolare.
Sange cu cola ati baut vreodata?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu