Jos

Multe picioare tropaie pe balustrada
Sa-ti chinuie si mai tare
Fierbinteala din tample.
Nevoia de a ne umple golul
In fiecare seara inainte de culcare
E o fantazie cretina a idealului.
Tanjim dupa ochiul sufletului nostru
Plin pana la refuz cu aripi.
Am invatat sa scriu in timp ce
Oamenii mureau in jurul meu
Ca pasarile de prada
In fata uraganului.
Si am vazut penele imprastiate
In dormitor.
De atunci scriu cu ele
Caci in mare parte imi apartin.