marți, 12 februarie 2008

Confesiunea unui artist

Nu e vorba ca nu te inteleg. Doar ca am rostit de atatea ori ca n-am sa mai cred ce scrii. Si daca sunt doar ca sa “pari” interesant? Inseamna ca ai pe cine sa impresionezi. Si de ce ai face-o? iti aduce ceva concret in vartejul tau? Eu cred ca dragostea nu e facuta pentru tine. Nu stie sa te invete decat sa fugi. Lumea nu cunoaste sau nu vrea sa creada cum esti tu din scris. Mai copile nu te-a invatat mama sa nu te joci cu focul? Cuvintele pot arde pana la capat…. ca tigarea ce poate tu nu stii s-o fumezi, dar care arde pana la capat fara a intreba daca te doare sau o poti accepta cu scrum cu tot. Ai grija…
eu nu pun munti, caci infinitul e al meu. Nu e o tanjire e un fapt ce-l voi implini in cati ani voi avea. O cruce tot ramane in urma-ti, un nume de sters cand lemnul va putrezi. Nu-ti fie teama… moartea nu sterge decat oasele putrezite.
E mai interesant cand dormi iar eu sa incerc sa-ti ghicesc ce se ascunde dincolo. As continua, iti jur, acum cand literele ma invata pe de rost, dar, eu nu le folosesc decat in scop umanitar, cum ar fi sa ma aduc in fata altor adevaruri.

Niciun comentariu:

BAJOFONDO - De Usuahia a la Quiaca Live in Athens 29-10-2007